Meniu
Salut și bine ai (re)venit la scurtele noastre lecții introductive și explicative de germană!
Te-ai întrebat vreodată, oare câte cuvinte de origine germană folosim zi de zi și nici măcar nu realizăm? Există, în limba română, o serie destul de mare de împrumuturi din limba germană, pe care le utilizăm în limbajul nostru cotidian. Noi am ales să îți prezentăm azi 30 de cuvinte preluate din limba germană!
Așa că, în cele ce urmează vom descoperi împreună care sunt, probabil, cele mai frecvente 30 de cuvinte preluate din limba germană, plecând de la înțelegerea termenului lingvistic de „împrumut”. Să nu vă sperie această scurtă lecție de lingvistică, deoarece v-am pregătit și niște explicații mai haioase ale cuvintelor, care s-ar putea să vă schimbe percepția asupra lor atunci când le veți utiliza de acum înainte.
Cuvintele împrumutate sunt cunoscute și sub denumirea de influențe străine. Acestea reprezintă, de fapt, cuvintele preluate din alte limbi sau care au pătruns în limba română după ce formarea acesteia a fost încheiată.
Împrumuturile sunt, deci, cuvinte sau uneori chiar expresii, care provin din contactul istoric sau din influențele de vecinătate, fiind o consecință a conviețuirii noastre împreună cu alte popoare. Adică, majoritatea împrumuturilor le datorăm astfel etniilor cu care conviețuim în țară, dar și vecinilor noștri.
Influența propriu-zisă a limbii germane asupra lexcului românesc este mai puțin semnificativă decât cea slavă, maghiară, turcă sau greacă, însă este cel puțin la fel de interesantă.
În limba română au pătruns cuvinte de origine germană în două faze: una veche – care cuprinde vechile limbi germanice și influența acestora în anumite perioade ale istoriei și una modernă – adică acele cuvinte pe care astăzi le cuprindem în categoria neologismelor.
Primele interacțiuni lingvistice directe germano-române încep cândva prin evul mediu, atunci când începe și contactul direct cu germanii stabiliți pe teritoriul țării.
Influența germanică în limba română a variat de la o epocă istorică la alta. Aici putem enumera de la factori politici, precum stăpânirea unor teritorii ca urmare a extinderii imperiului Habsburgic, până la factori sociali, adică stabilirea coloniștilor, muncitorilor și meseriașilor germani în anumite zone ale României, sau factori militari precum angajarea românilor transilvăneni și bucovineni în armata habsburgică.
Ultimul factor pe care dorim să îl menționăm se referă la cel cultural și are o importanță deosebită, deoarece acesta a contribuit la formarea unui fenomen de bilingvism în regiunile de contact dintre graiurile românești și cele germane, adică cel săsesc sau cel șvab. Unele dintre cuvintele preluate din limba germană prin acest fenomen au o răspândire geografică chiar foarte mare, fiind uneori prezente chiar în limba comună, alteori, rămânând doar la nivel regional.
Împrumuturile germane le putem regăsi în zonele în care dialectele germane au intrat în contact direct cu româna sau în zonele cu influență puternică germană literară precum Banat, Bucovina sau Transilvania, iar în dialectele sud-dunărene nu se găsesc cuvinte de origine germană.
De cele mai multe ori, termenii germanici pe care i-am preluat, denumesc noțiuni concrete. Interesant este, însă, faptul că acele cuvinte pe care noi le-am preluat din limba germană aveau, adesea, alt înțeles sau un înțeles mai restrâns la origine. Adică, la majoritatea cuvintelor, odată cu preluarea lor, le-a fost dezvoltat sau alterat sensul, iar în anumite cazuri chiar li s-a atribuit altul.
În cele ce urmează vă vom prezenta o selecție de 30 de cuvinte preluate din limba germană. Unele sunt foarte evidente, iar altele vor fi o surpriză pentru mulți. De asemenea, unele și-au păstrat sensul originar, iar altele și-au dezvoltat înțelesurile, ba chiar și le-au schimbat de tot.
Majoritatea probabil știți deja că marțipanul e un super desert din migdale și zahăr, inventat chiar în Germania, motiv pentru care are și o denumire nemțească în toate limbile.
Tot un cuvânt interesant este și „Abziehbild” deoarece provine de la verbul „abziehen” – a trage jos, a dezlipi ceva și substantivul „Bild” – imagine, astfel încât „Abziehbild” este în traducere literală imagine dezlipită.
Limba germană este o limba în care se pot compune o grămadă de cuvinte prin alăturarea acestora. „Rucksack” este un exemplu pentru asta, ba chiar unul foarte simpatic, unde „Ruck” înseamnă spate, iar „Sack” înseamnă sac. Automat deducem deci că și cuvântul sac e tot un cuvânt preluat din limba germană.
Acest adjectiv are în cele două limbi un înțeles asemănător, însemnând ceva foarte frumos, ceva delicat sau fin, însă în germană are un înțeles mai adânc decât în română, denumind și ceva fragil sau ceva distins.
Atunci când s-a preluat acest cuvânt în limba română, am rămas doar cu adjectivul „parizer” care în germană înseamnă parizian și provine de fapt din denumirea unui anumit mezel, anume șunca pariziană – „der Pariser Schincken”. Totuși în germană, „pariser” poate însemna și cu totul altceva, anume prezervativ. Așa că, atenție la exprimare deoarece… s-ar putea produce o gafă cel puțin amuzantă.
Pe când în română pantof denumește un tip de încălțăminte elegant, în limba germană acest termen (învechit astăzi) înseamnă de fapt papuci de casă.
„Gheșeft” înseamnă în limba română o afacere măruntă, adesea necinstită, iar în germană „Geschäft” semnifică afacere, dar în același timp mai înseamnă și magazin.
„Mișmașul” e în limba română un amestec de elemente eterogene sau o afacere necinstită, bazată pe înșelătorie, iar „der Mischmasch” e doar un amestec de lucruri care nu se potrivesc deloc.
În fond acest cuvânt și-a păstrat sensul original, însă „der Blitz” înseamnă pe lângă blițul de la aparatul foto și fulger, care este de fapt înțelesul primar al cuvântului. De aceea e blițul de la aparatul foto bliț, pentru că e ca un fulger. În germană.
„Baițul” este în limba română un colorant chimic, iar în germană, pe lângă acest înțeles, mai poate însemna și crâșmă de la sat, deși nu prea se mai folosește acest termen.
„Șpil” în limba română poate fi și joc, adică ceea ce înseamnă în limba germană. Însă are o altfel de conotație acest joc… E un aranjament, un plan necinstit sau o șmecherie. Pe când sensul în limba germană este efectiv acela de joc. Atât.
„Die Zigarre” e de fapt un trabuc, nu o chiar o țigară în limba germană. Deci sensul originar s-a alterat puțin, rămânând în limba română ca ceea ce cunoaștem azi sub denumirea de „țigară”, numită mai de mult și „țigaretă” care corespunde termenului german „die Zigarette” care e într-adevăr țigara obișnuită.
„Die Klappe” înseamnă o clapetă mai exact, o ușită ca cea de la cutia poștală spre exemplu. În vorbirea cotidiană, „Klappe” se mai zice și la gură. „Clapă” în limba română înseamnă și o clapetă, o ușiță, însă cel mai des folosim acest cuvânt pentru a denumi acel instrument muzical care se numește așa.
„Schmecker” însemna cândva om cu bun-gust. Ei bine, în limba română să fii șmecher nu înseamnă întotdeauna să ai și bun-gust. Deci, a căpătat un sens peiorativ odată împrumutat, pierzându-și complet sensul original.
„Freier” care avea înțelesul de pețitor, adică bărbat care dorește să ceară o fată în căsătorie și o curtează în acest sens. Știm cu toții ce a ajuns să însemne „fraier” în limba română. E cel puțin interesantă această mutație de sens… de la bărbat gata de însurătoare la pămpălău. Ironic, nu?
„Macher” este o persoană de gen masculin care face, o persoană care acționează. În limba română, un mahăr este o persoană influentă, puternică, care provine de obicei din domeniul afacerilor etc. Este de asemenea, ca șmecher, conotat cel mai adesea peiorativ și nu are nicio legătură cu sensul original.
Spritzer denumește o cantitate de lichid care este stropită pe ceva sau undva. Acesta provine de la verbul „spritzen” care înseamnă atât „a injecta”, cât și „a stropi”. În limba română sprițul este o băutură obținută din vin alb amestecat cu apă minerală sau sifon. Probabil că are sens această mutație semantică, dacă ne gândim că vinul e stropit cu puțină apă minerală.
În limba română un blat poate fi acela al unui tort, un aluat de prajituri sau suprafața unei mese sau bucăți de mobilă. Acest ultim sens i se poatre atribui cuvântului Blatt și în limba germană, însă acest termen are foarte multe înțelesuri. Das Blatt denumește în limba germană și frunza unui copac spre exemplu, și foaia, adică hârtia de scris, chiar și ziarul. Astfel încât, semnificațiile acestui cuvânt sunt multiple, iar numai una coincide cu un sens preluat și în limba română.
Fun Fact: În vocabularul fundamental al limbii române există exact șapte cuvinte germane, adică cam 0,27% din acesta. Acele șapte cuvinte sunt: „pantof”, „rolă”, „spital”, „șmecher”, „șurub”, „turb” și „ungur”.
Acestea au fost cele 30 de cuvinte preluate din limba germană pe care noi le-am selectat ca fiind dintre cele mai uzuale, dar și printre cele mai interesante!
Ați observat și voi, sau e doar o impresie, că multe din cele 30 de cuvinte preluate din limba germană pe care le utilizăm cel mai des au conotații puțin peiorative, de… șmecherie? Adică, odată preluate fraier, mahăr, șmecher sau șpil s-au cam „șmecherit” în sens?
Aceasta a fost lecția celor 30 de cuvinte preluate din limba germană!
Echipa noastră este atentă și la aspecte de semantică. Dacă îți place să înveți alături de noi, te așteptăm la cursuri! Găsești aici oferta!
Cursuri de germană pentru adulți
Ți-a plăcut articolul? Dă-l și la alții:
Abonează-te la comunitatea vorbitorilor de limbă germană, pentru ca împreună să facem învățarea germanei mai faină!
Acest site a fost realizat de Marks & Metrics
