Adjectivul în limba germană 

Lecția de astăzi va fi despre adjectivul în limba germană, o parte de vorbire fără de care nu am putea descrie culori, lucruri care ne sunt pe plac sau întâmplări care ne-au întristat sau emoționat. Deși sunt secundare ca importanță, spre deosebire de verbe sau substantive fără de care nu am putea construi o propoziție, adjectivele ne sunt niște componente gramaticale de nădejde, și în continuare vom încerca să vă convingem cu privire la două aspecte: faptul că germana nu e atât de înspăimântătoare precum pare și faptul că vorbirea fără adjective e incoloră, anostă și monotonă.

 

Definiția adjectivului

Adjectivul este unul dintre cele mai utilizate părți de vorbire în limba germană. Adjectivul în germană se poate găsi și sub denumirea de Eigenschaftswort (=cuvânt care denumește o calitate) deoarece desemnează proprietăți, calități și caracteristici ale unei ființe vii, ale unui obiect, ale unei acțiuni etc.

 

În continuare vă vom prezenta câteva exemple de adjective care descriu

 

culori: 

orange – portocaliu

grün – verde

braun – maro

weiß – alb

 

stări de spirit sau emoții:

nervös – neliniștit

fröhlich  – vesel

glücklich – fericit

müde – obosit

 

mărimi:

groß – mare

klein – mic

schlank – subțire

lang  – lung

 

forme:

hohl – gol

rund – rotund

quadratisch  – pătrat

spitz – ascuțit

 

sunete:

laut – gălăgios

still – tăcut

schrill – strident

leise – silențios

 

Der rote Mantel hängt im Schrank. – Paltonul roșu este agățat în dulap.

 

 Acesta se poziționează de regulă lângă un substantiv, pe care îl descrie, dar poate desemna și un pronume sau un verb. 

 

Asemenea substantivelor sau a verbelor, adjectivul este o parte de vorbire flexibilă, putând fi declinată, ceea ce înseamnă că își schimbă forma în funcție de partea de vorbire, adeseori substantivul, pe care îl determină.

 

Karla wässert die schönen Blumen. – Karla udă florile frumoase. 

Die junge Frau verkauft den guten Wein. – Tânăra domnișoară vinde vinul cel bun. 

 

Mai departe veți afla ce deosebește adjectivul de celelalte părți de vorbire dintr-o propoziție, și anume faptul că acestea au grade de comparație, la fel ca în limba română. 

 

Gradul de comparație pentru adjectivul în limba germană

O categorie morfologică, adică care aparține domeniului care vizează părțile de vorbire ale unei limbi, specifică adjectivului este comparația/gradul de comparație. Primul grad, care este de fapt forma de bază a unui adjectiv, se numește pozitiv, următorul grad este comparativul, iar superlativul e cel mai înalt grad.

 

einfach > einfacher > am einfachsten – ușor > mai ușor > cel mai ușor

 

Majoritatea adjectivelor au forme regulate de comparare, însă există și excepții, aceste adjective formându-și forme neregulate. 

 

gut > besser > am besten – bun > mai bun > cel mai bun

 

Gute Weine kommen aus Italien. – Vinurile bune vin din Italia.

Bessere Weine kommen aus Frankreich. – Vinurile și mai bune vin din Franța.

Die besten Weine kommen aus Österreich. – Vinurile cele mai bune vin din Austria.

 

Dacă dorești să compari două obiecte, persoane ori fenomene și nu știi cuvintele potrivite, noi îți venim în ajutor și îți propunem să utilizezi următoarele fraze, pentru a trece ca un vorbitor înnăscut de limba germană:

 

genauso … wie – la fel de … ca și

nicht so … wie – nu așa de … ca și

fast so … wie – aproape la fel de … ca și

doppelt so … wie – de două ori la fel de … ca și

halb so … wie – pe jumătate la fel de … ca și

 

Maria ist fast so brav wie ihre Cousine. – Maria este aproape la fel de cuminte ca și verișoara sa.

 

Aspecte legate de sintaxă  

 

Dacă mai sus am menționat că morfologia este ramura gramaticii care se ocupă cu părțile de vorbire, sintaxa este domeniul care definește piesele componente ale unei propoziții.

 

Adjectivele în limba germană pot fi folosite atributiv, predicativ sau adverbial, acestea fiind trei dintre numeroasele elemente ale unei propoziții.  

 

Un adjectiv este folosit atributiv atunci când oferă explicații cu privire la partea de vorbire pe care o însoțesc, aceasta fiind de regulă un substantiv, ca în exemplul ce urmează.

 

Sie ist eine fleißige Arbeiterin. – Ea este o muncitoare harnică. 

 

O altă posibilă funcție sintactică pe care o poate îndeplini adjectivul în limba germană este cea predicativă, aceasta este realizabilă atunci când adjectivul succedă verbele sein/bleiben/werden (a fi/ a rămâne/ a deveni) 

 

Dieser Hund ist alt. – Acest câine este bătrân. 

 

A treia funcție pe care o îndeplinește ține de categoria vastă a adverbialelor în limba germană, acestea fiind considerate facultative în exprimarea unei idei, ele oferind detalii explicite despre circumstanțele în care s-a desfășurat o întâmplare.

 

Der Kellner bringt die Suppe schnell herein. – Chelnerul aduce supa repede înauntru. 

 

De asemenea, adjectivele în limba germană pot prelua oricare dintre cele patru cazuri ale limbii.

 

nominativ: Die heiße Suppe schmeckt lecker. – Supa cea fierbinte e delicioasă.

acuzativ: Eva hat das kleine Kind umarmt. – Eva a îmbrățișat copilul cel mic. 

dativ: Ich bin dir dankbar. – Îți sunt recunoscătoare. 

genitiv: Sie ist sich dieser Sache bewusst. – Ea este conștientă de acest fapt.

 

Unele adjective cer un anumit caz, cum ar fi widerlich (respingător), lieb (drag) sau ähnlich (asemănător) care sunt exclusiv în cazul dativ.

 

Deine Mutter ist dir sehr ähnlich. – Mama ta îți este foarte asemănătoare.

 

Există cazuri însă, în care rămâne la latitudinea vorbitorului pentru care caz se decide, deoarece sunt adjective care socotesc două declinări ca fiind corecte, cum se întâmplă în următorul exemplu: 

 

Alle waren den Streit (ac.)/des Streits (gen.) überdrüssig. – Cu toții erau sătui de ceartă. 

 

Forma adjectivului rămâne neschimbată, substantivul, pe care adjectivul îl însoțește, ne arată în ce caz se află acesta.

 

Compunerea adjectivelor

 

Uneori adjectivul în limba germană se formează prin compunerea a două sau mai multe adjective, ori chiar a unui adjectiv și a unei alte părți de vorbire. Cu toții știm că limba germană este cunoscută pentru cuvintele de lungimi kilometrice și faptul că putem obține o multitudine de termeni prin alăturarea mai multor cuvinte. 

 

hell+blau= hellblau – deschis+albastru= albastru deschis

 

Următoarele exemple, de pildă, conțin ambele un substantiv respectiv două, și un adjectiv. 

 

der Wein+rot= weinrot – vinul+roșu= roșu ca vinul

die Zitrone+gelb= zitronengelb – lămâia+galben= galben ca lămâia

der König+der Mantel+rot= königsmantelrot – regele+mantaua+roșu= roșu ca mantaua regelui

 

Adjective numerale

 

În limba germană numeralele acționează în mare parte ca adjective, nefiind considerate părți de vorbire în contextul sintaxei. În germană se numesc Zahladjektive, termen, care tradus mot-a-mot înseamnă adjective numerale.

 

Die drei Mädchen spazieren im Park. – Cele trei fete se plimbă prin parc.

 

Paul ist der elfte Kunde unseres Ladens. – Paul este al unșpelea client al magazinului nostru.

 

Așadar, am ajuns la sfârșitul lecției sumare despre adjectivul în limba germană. Sperăm că articolul a fost pe placul vostru și vă îndemnăm să accesați și celălalte articole publicate pe site.

 

 Dacă am reușit să vă convingem să îi dați o șansă limbii germane, dacă v-am trezit interesul pentru această limbă, ori dacă aveți nelămuriri cu privire la reguli gramaticale, vă invităm să vă alăturați cursurilor noastre în regim online pentru a stăpâni această limbă.  

 

Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați ofertele noastră pentru diferitele categorii de cursanți.

 

De asemenea dacă ați vrea să vă înscrieți la un curs de germană pentru începători (lucru pe care îl recomandăm cu căldură), ne bucurăm să anunțăm că Centrul Gutenberg vă poate veni în ajutor. Pentru alte sfaturi și ponturi despre cum să înveți germană mai eficient și mai repede, nu ezitați să intrați pe blog-ul nostru.

În plus, vă invităm să vă alăturați comunității noastre de pe Facebook și Instagram.