Tradiții germane de Paști – Despre sărbătorile de Paști în Germania și expresiile uzuale în preajma sărbătorilor pascale
Paștele este una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine. Ea comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos.
Proveniența cuvântului german „Ostern” este destul de dezbătută. Așa cum se întâmplă de multe ori cu întrebările etimologice, există mai multe potențiale teorii.
1) Jacob Grimm a presupus că există o zeiță germană de primăvară, numită Ostara, de la care „festivalul de primăvară” a primit numele său de Paști. Cu toate acestea, această părere este astăzi învechită, deoarece nu au fost găsite dovezi ale existenței sau venerării unei astfel de zeițe.
2) Paștele are ceva de-a face cu cuvântul est (în germană: Ost). Ar fi, așadar, sărbătoarea dimineții, a răsăritului (care, totuși, nu este corect din punct de vedere teologic: de Paște, accentul este pus pe noapte, nu dimineața).
3) Jürgen Udolph (Leipzig) asociază Paștele cu cuvinte precum ausa (›a scoate apă, a turna‹) și austr (›a turna‹). Prin urmare, cuvântul Paște ar putea avea ceva de-a face cu botezul: în creștinismul timpuriu, acest lucru a fost asociat cu Paștele.
Trecând peste proveniența cuvântului, am pregătit mai jos atât câteva tradiții germane de Paști, cât și expresii des întâlnite când vine vorba de sărbătorile pascale.
Tradiții germane de Paști
În Germania, fiind o țară predominant protestantă și catolică, se sărbătorește, așadar Paștele, la care se atribuie numeroase tradiții și obiceiuri. Tradițiile de Paști din Germania se aseamănă cu cele românești. Împărțim o mulțime de elemente comune precum vopsirea ouălor, prepararea copturilor tradiționale și mai ales tradiția de a întâmpina sărbătorile de Paști alături de familie.
Există totuși câteva elemente care se deosebesc și sunt foarte interesante.
Gründonnerstag
Tradițiile de Paști din Germania încep încă de joi, ziua numită „Gründonnerstag”. Această zi semnifică ultima dată când Isus a mâncat împreună cu discipolii săi înainte de a fi răstignit. La noi este cunoscută ca Cina cea de Taină. Cuvântul „grün” nu mai înseamnă în acest caz culoarea verde. Acesta provine de fapt din vechiul cuvânt german „grunen” sau „greinen”, adică a plânge.
În această zi, mulți germani respectă tradiția de a mânca alimente verzi, cum ar fi spanacul sau faimosul sos verde de la Frankfurt.
În seara zilei de joi sunt aprinse lumânări atât la biserică, cât și acasă. Lumânările sunt inscripționate cu simbolul crucii.
Focul de Paști
Focul de Paște, numit „Osterfeuer”, este aprins în mod tradițional în multe regiuni din Germania în timpul Paștilor. Focul de Paște este un simbol al soarelui, care este sacru încă din cele mai vechi timpuri. Soarele este deosebit de important pentru primăvară: cu ajutorul lui zilele devin mai lungi și sunt tot mai calde. Acesta este singurul mod de a crea viață nouă și semințe noi. Soarele este așadar un simbol al fertilității, al creșterii și al recoltării.
Lumina unui foc sfânt de Paște este un eveniment cheie pentru creștini. Între tradiții germane de Paști, amintim și acest foc, ce este aprins în noaptea de Paști, adică în noaptea de sâmbătă spre duminica de Paște.
În numeroase orașe din Germania este obișnuit ca în acea noapte tinerii să colecteze lemn sau brazii din Crăciunul precedent pentru un foc mare de Paște.
În nordul Hessei și în estul Westfalia roți uriașe de lemn sunt înflăcărate și împinse de pe un deal la vale. Se presupune că roata arzătoare aduce o recoltă bună dacă toate roțile eliberate se rostogolesc direct până la baza dealului.
Cozonacul sub formă de miel
În sâmbăta dinainte de Paști, numită „Karsamstag”, gospodinele pregătesc un tort dulce, asemănător cozonacului, sub formă de miel. „Das gebackene Osterlamm” (germ: mielul de Paști copt) este nelipsit de pe mesele germanilor în această zi de sărbătoare, între atâtea tradiții germane de Paști.
Obiceiul provine dintr-un ritual timpuriu al evreilor.
Ca parte a acestui obicei, evreii au măcelărit și au mâncat un miel pentru Paște. Mielul este oferit aici ca pomenire a lui Dumnezeu. În creștinism, mielul a devenit simbolic mielul lui Dumnezeu și este considerat și un semn al biruinței. În contextul bisericii, mielul este de asemenea văzut ca un simbol al vieții și, prin urmare, este potrivit ca simbol pentru Paști.
Pomul de Paști, între tradiții germane de Paști
În preajma sărbătorilor de Paști, în Germania se pot observa o mulțime de copaci și arbuști decorați cu ouă vopsite. În piețele de flori se vând crenguțe care pot fi împodobite cu ouă decorative, care mai apoi fac parte din decorul de Paști, atât pentru masa festivă, cât și pentru casă în general.
De obicei ramurile sunt tăiate în Joia Sfântă și sunt puse într-o vază până în duminica de Paști. Ramurile sunt decorate cu coji de ouă pe care părinții le pictează și decorează împreună cu copiii.
Tradiția împodobirii copacilor de Paști este una foarte veche între tradițiile germane de Paști și are legătură cu întâmpinarea primăverii și a unui nou ciclu al vieții.
Unul dintre cei mai mari pomi de Paști este decorat în fiecare an în orașul Saalfeld, regiunea Thüringen, de Christa şi Volker Kraft. Familia foloseşte peste 10.000 de ouă, având nevoie de circa două săptămâni pentru a-şi decora „pomul de Paşte”.
Iepurașul de Paști și ouăle de ciocolată
Conform tradiției, în Sâmbăta Paștelui, adulții ascund prin grădină sau casă ouă vopsite și ouă de ciocolată. Copiilor li se spune că noaptea a trecut pe la ei iepurașul de Paști și a ascuns mai multe ouă. Aceștia sunt încurajați să caute darurile ascunse.
Unele familii ascund, de asemenea, cuiburile care conțin cadouri mici sau organizează concursuri la masa de mic dejun, în care două persoane bat împreună vârfurile ouălor tari, iar cel al cărui ou rămâne întreg este câștigătorul. În funcție de regiune, această tradiție este cunoscută sub numele de „ticken”, „düpfen”, „ditschen”, „tüppen” sau „kitschen”.
Iepurașul de Paști, numit „der Osterhase”, este menționat pentru prima dată în Germania, în 1590. În unele regiuni se crede că iepurașul aduce ouăle roșii în Joia Mare și pe cele colorate în noaptea dinaintea Paștilor.
În unele regiuni ale Germaniei rolul iepurașului este preluat de vulpe. Asta se întâmpla deoarece pe timpuri nu exista vopsea pentru ouă, iar cea mai la îndemână metodă era vopsirea ouălor cu coji de ceapă. Acestea primeau o culoare ușor portocalie, iar personajul care se potrivea cel mai bine cu această culoare era vulpea.
Plimbarea de Paști

În „Ostermontag”, a doua zi de Paști, nu se lucrează, astfel că tradițiile pascale continuă cu masa de prânz în familie și vizitarea rudelor apropiate.
“Zufrieden jauchzte Groß und Klein: Hier bin ich Mensch, hier darf ich’s sein!” – Aceste rânduri provin din poezia „Plimbare de Paște” de Johann Wolfgang von Goethe, cea mai populară poezie germană de Paște. În aceasta sunt descrise sentimentele vesele pe care le au oamenii, când zilele friguroase de iarnă au dispărut.
În timp ce poetul german exprimă în primul rând splendoarea începutului primăverii, plimbarea de Paște a avut inițial un fond religios: în trecut, așa-numita ieșire era însoțită de cântări și rugăciuni. Este o reminiscență a marșului a doi discipoli ai lui Iisus Hristos în orașul Emmaus, după ce inițial nu au crezut-o pe Maria Magdalena.
Astăzi obiceiul plimbării de Paști este folosit în principal pentru a petrece câteva ore cu familia în natură și pentru a aprecia primele raze de soare de primăvară, ca parte din tradițiile germane de Paști.
Expresii germane de Paști
Fiind o sărbătoare petrecută în sânul familiei, și expresiile cele mai uzuale se învârt în jurul dialogurilor avute alături de familie.
Aici puteți descărca lectia de germană, ediția specială de Paști, pentru expresii folosite în perioada sărbătorii de Paști.
Vă mulțumim pentru atenția acordată acestui articol despre tradiții germane de Paști și vă așteptăm pe blogul nostru pentru mai multe articole despre limba germană.
Dacă doriți să învățați sau aprofundați limba germană, vă așteptăm la cursurile noastre de limba germană, fie ele fizice sau virtuale.
Vezi și: